Alba -Iulia
Alba Iulia, mai demult Bălgrad, Bălgărad, (în germană Weißenburg, Weissenburg, Karlsburg, Carlsburg, în maghiară Gyulafehérvár, Károlyfehérvár, Erdélyifehérvár, Fehérvár, Fejérvár, în sârbă Београд - Beograd, în cehă Karlův Belihrad, în latină Alba Iulia) este un municipiu situat pe râul Mureș, reședința județului Alba, Transilvania, România. Are în componență localitățile Oarda și Pâclișa. La recensământul din 2002 au fost înregistrați 66.369 locuitori.
Între anii 1541 și 1711 orașul a fost, cu unele întreruperi, reședința principilor Transilvaniei și astfel capitala politică a Transilvaniei. Pentru o scurtă perioadă de timp, începând cu recunoașterea principelui Sigismund Báthory drept suveran al Moldovei și al Țării Românești (1595) a fost și capitala de jure a acestor state. Acest proiect politic a fost continuat de Mihai Viteazul.
Alba Iulia a fost așadar prima capitală a celor trei provincii românești,capitala de jure sub Sigismund Báthory, precum si sub sceptrul unificator al marelui voievod Mihai Viteazul. La Alba Iulia a avut loc Marea Adunare Națională de la 1 Decembrie 1918, care a stat la baza înfăptuirii unirii Transilvaniei și a Banatului cu Regatul României. În anul 1922 a avut loc la Alba Iulia ceremonia oficială de încoronare a regilor Romaniei Mari, Ferdinand I și Maria, moment care a consfințit importanta istorică a orașului si rolul de capitala istorică, capitală de suflet a tuturor românilor.
Istorie
Alba Iulia în Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-1773
Biserica română unită din cartierul Maieri (1713)Numeroase izvoare atestă, înainte de a ne fi fost transmis numele sau prin documente istorice scrise, existența pe acest teritoriu și în împrejurimile lui imediate, a unor așezări preistorice datând din mileniul al V-lea î.C.; în partea de nord a orașului s-a descoperit o importantă așezare neolitică (5000-1900 î.C.), care a fost locuită de triburi de păstori și agricultori. În numeroase puncte de pe teritoriul orașului - La vii, Platoul romanilor - au fost scoase la iveală obiecte din epoca bronzului (1700-1000 î.C.).
Demnă de menționat este și cetatea de pământ din epoca fierului, descoperită pe înălțimile din stânga Mureșului, la Teleac (4 km spre nord-est de Alba Iulia). Această cetate, datată pe la jumătatea mileniului I î.C. este fortificată cu valuri de pământ și șanțuri, îngloband un teren de aproape 30 ha. Aici, pe cursul mijlociu al Mureșului, a fost, probabil, un centru tribal tracic de seamă. O ramură a tracilor va atinge în curând un apogeu politic, social și economic al acestor locuri și aceștia sunt dacii. Ei pun bazele unei așezări puternice - Apoulon - ce se va impune mai târziu.
În jurul castrului întemeiat de romani, au luat naștere două orașe cu numele de Colonia Aurelia Apulensis și Colonia Nova Apulensis.
Pentru detalii, vezi: Castrul roman Apulum.
În anul 953 căpetenia maghiară Zsombor s-a botezat, luând numele de Iuliu (Gyula). Pentru a deosebi „Cetatea Albă” din Transilvania de celelalte orașe cu același nume (ex. Alba Regală, Székesfehérvár, respectiv Belgrad, Nándorfehérvár), maghiarii au denumit cetatea de pe Mureș "Gyulafehérvár", adică „Cetatea Albă a lui Jula” (în maghiară „Gyula”). Numele a fost tradus în latină - „Alba Iulia”. Acest nume este folosit și astăzi.
Alba Iulia a fost capitala principatului Transilvaniei (1542-1690), dupa ce in prima faza a depins de episcopul Transilvaniei. Din a doua jumatate a secolului XVI, dupa disparitia Regatului ungar în urma înfrângerii suferite în fata trupelor otomane la Mohacs (1526), Transilvania devine tributara Portii, bucurându-se însa de o deplina autonomie interna. Si-a putut astfel continua nestânjenita dezvoltarea culturala.
Din 1576, când pe tron se urcă Stefan Bathory, voievodul dintre 1571 si 1575, devenit acum principe, dar si rege al Poloniei, situatia la curtea transilvana se schimba radical. In final de epoca renascentista, plina de acerbe confruntari între Reformă si Contrareformă, dar si de presiunea puterii otomane, la curtea de la Alba Iulia domneste o adevarată dinastie de principi "apuseni" - Bathorestii.
Palatul principilor Transilvaniei, inițial unul episcopal, a fost refacut din temelii de catre Ioan II Sigismund (1540-1551, 1556-1571). Bathorestii au fost cei care i-au dat stralucirea. Primul, în ordine cronologică, Ștefan Báthory, l-a refacut în stil italian. El si-a legat numele si de alte constructii, cum ar fi podul peste Mures si apeductul din palat. Iar nepotul său, principele Sigismund (1581-1597, 1598-1599, 1600-1601), s-a remarcat si el prin mici adaosuri. În 1590 a cerut să fie reconstruită orga catedralei, distrusă în timpul confruntărilor religioase din 1566.
La 1 noiembrie 1599 Mihai Viteazul a intrat în Alba Iulia, realizând unirea politică a Transilvaniei, Moldovei și Țării Românești sub cârmuirea sa. Cheile orașului i-au fost înmânate de episcopul Demetrius Napragyi, cel care a devenit cancelar al Transilvaniei în timpul lui Mihai Viteazul.
La 7 octombrie 1698 a avut loc la Alba Iulia Sinodul de Unire cu Biserica Romei, sinod prezidat de mitropolitul Atanasie Anghel.
Unirea Transilvaniei, Banatului, Crișanei și Maramureșului cu România a fost proclamată la 1 Decembrie 1918 prin Declarația de la Alba Iulia.
La 15 octombrie 1922 a avut loc în fața Catedralei Reîntregirii, încoronarea regelui Ferdinand I și a reginei Maria, simbolizând actul unirii tuturor provinciilor istorice românești cu Țara, sub sceptrul aceluiași monarh.
La 6 mai 1928 a fost organizată de Partidul Național-Țărănesc, în cadrul unei vaste campanii de răsturnare a guvernului liberal, o adunare la care au participat circa 100.000 de cetățeni.
În anul 1933 orașul nord-italian Alessandria a donat orașului Alba Iulia o copie a “Statuii Lupoaicei” (“Lupa Capitolina”), ca semn al moștenirii culturale latine comune. La data de 13.04.2007 a avut loc inaugurarea oficială a „Pieței Allessandria” în Alba Iulia, în care este amplasată statuia „Lupa Capitolina”, ca simbol al înfrățirii dintre Alba Iulia și Alessandria.
În urma reformei administrative din 1968 orașul a devenit municipiu.
La 1 decembrie 1990, la Alba Iulia s-a sărbătorit pentru prima oară ziua națională a României.
http://ro.wikipedia.org/wiki/Alba_Iulia
Statuia lui Avram Iancu 1824- 1872
Parada costumelor popular 1 decembrie 2010.
Catedrala Încoronării aşezămănt a lui Mihai Viteazul,catedrala ortodoxă,construită în anii 1921-1922.
O zi foarte importantă în istoria noastră
O persectivă impresionantă într-o culoar caldă
Poarta a -IV-a a Cetăţii
Catedrala Romano-Catolică Sfântul Mihail
construită între anii 1246- 1291 cu trei nave,transept,absidă
semicirculară şi turnuri în faţada de vest,a suferit modificări importante
care i-au sporit valoara artstică.
Poarta de vest a catedralei ,structurată în stilul goticului timpuriu.
Statuia ecvestră a lui Mihai Viteazul şi basorelieful unirea ţărilor române.
Mănastirea Ramet
Situata la aproximativ 36 km nord-vest de Alba-Iulia, manastirea Ramet este printre cele mai vechi asezaminte monahale ortodoxe, fiind intemeiata inca din prima jumatate a secolului al XIII-lea. Toponimul Ramet (derivat de la eremit = pustnic) permite asimilarea ipotezei ca manastirea ar fi fost intemeiata de calugarii retrasi in sihastrie la adapostul stancilor sapate de apa Geoagiului in versantii muntelui Trascau.
Pictura mesterului popular Mihu din Crisul Alb (conform inscriptiei din anul 1376) se evidentiaza prin calitatile artistice: simtul culorilor, varietatea fizionomiilor si precizia graficei.
Muzeul manastirii a fost infiintat in anul 1968 prin stradania parintelui Dometie Manolache, duhovnicul manastirii si a monahiei Eudoxia Manolache, sora dansului, care reusesc sa adune o colectie impresionanta de icoane pe lemn , pe sticla, carte veche si tot acum se amenajeaza si o camera de etnografie. Expozitia pune in valoare icoane pe sticla si lemn, numismatica, carte veche, obiecte si vesminte de cult.
Citeste mai mult: http://www.hoinari.ro/index.php?cu=18183720030708#ixzz178Ve8Qax
